Capitolul 4 – Gestionarea căilor respiratorii în cazul unui sportiv accidentat

Obiectivele acestui capitol

  1. Înțelegerea structurii anatomice de bază a căilor respiratorii
  2. Recunoașterea importanței căilor respiratorii deschise
  3. Înțelegerea diferenței dintre o cale respiratorie obstrucționată complet și una parțial obstrucționată.
  4. Înțelegerea manevrelor de bază de subluxație a mandibulei și hiperextensie a capului – ridicare a bărbiei.
  5. Înțelegerea faptului că în cazul unor căi respiratorii pline de sânge sau de vomă, persoana accidentată trebuie așezată de urgență pe o parte.

Introducere

Căile respiratorii se referă la pasajul dintre gură și nas, peste limbă, în gât (faringe), prin laringe, trahee și bronhii. Căile respiratorii sunt de primă importanță, întrucât, dacă sunt blocate, aerul nu poate intra și ieși din plămâni pentru a transporta oxigenul în organism și pentru a elimina dioxidul de carbon. Întrucât blocarea unei căi respiratorii poate fi fatală, asigurarea deschiderii căilor respiratorii în cazul tuturor persoanelor accidentate are prioritatea maximă.

O cale respiratorie este „deschisă” când prin respirație aerul trece neobstrucționat și silențios prin gură, nas și plămâni și înapoi.

Căile respiratorii pot fi:

  1. Deschise
  2. Parțial obstrucționate
  3. Complet obstrucționate

Căile respiratorii pot fi obstrucționate cu țesuturi moi (limba), corpuri străine (dinți), sânge sau vomă sau din cauza unei leziuni la nivelul căilor respiratorii, de ex. la laringe.

Faringele și laringele uman