Antrenare prin jocuri

Jocurile modificate sunt extrem de folositoare pentru dezvoltarea jucătorilor, atât pentru tehnică, cât și pentru înțelegerea jocului. Pentru a îmbunătăți toți jucătorii, antrenorii ar trebui să adopte un proces bazat pe jocuri în antrenamente și să  antreneze prin aceste jocuri (focalizare pe specificități, observare și analiză critică, corectarea greșelilor, recompensarea deciziilor bune și încurajarea învățării) în detrimentul  gestionării unor activități (ex: comentarii în timpul jocului). Aceasta înseamnă că putem acorda un raspuns atât în buna practica, cât și în zonele de dezvoltare, în legatură cu scopul fixat la început.

Este important ca obiectivul sau scopul (ex. - tehnica placajului) să fie menținut în timpul antrenamentului în locul tendinței antrenorului de a se fixa pe alte greșeli. Aceasta poate avea efecte în mesajul cheie către jucători, care poate fi perceput în mod eronat dacă se va concentra pe mult prea multe detalii deodată. Împărțirea unei deprinderi tehnice în mai multe părți componente (factori cheie) poate ajuta jucătorii să înțeleagă mai ușor. Un număr de factori cheie pot fi învățați într-o lecție de antrenament sau de-a lungul mai multor lecții, dar antrenorul trebuie să se concentreze la două sau maxim trei factori în același timp. Odată ce jucătorul performează în mod constant sub presiune, antrenorul poate să caute progresul prin provocarea jucătorilor.

Antrenorii trebuie să țină seama de următoarele aspect când antrenează prin jocuri:

• Care este obiectivul major? Scopul antrenamentului?
• Ce aspect tehnic sau tactic încerc să dezvolt în acest joc?
• Ce modificări/progresie pot avea pentru a evidenția aceste tehnici sau tactici?
• Care va fi cea mai mare problemă a jucătorilor de rezolvat?
• Care sunt întrebările cheie pe care le pot pune pentru încurajarea învățării?
• Ce progresie și regresie voi folosi pentru a asigura dezvoltarea tuturor jucătorilor?
• Cum voi adapta sistemul de înscriere a punctelor pentru a recompensa atingerea cu success a obiectivului?
• Care sunt limitele și regulile de siguranță pentru activitate?

Metoda “Întreg-Parte-Întreg” este o structură a lecției de antrenament care poate fi foarte folositoare prin folosirea, atât a jocurilor, cât și a îmbunătățirii tehnice. Cu aceasta metodă, antrenorul începe cu un joc (Întreg) și dacă există o parte care trebuie îmbunătățită/lucrată, se va lucra sub forma exercițiilor tehnice (Parte). Apoi antrenorul poate introduce acea tehnică într-o situație apropiată de joc pentru a provoca jucătorii să vadă cum reacționează în condiții reale de joc.

Pentru a dezvolta pe de-a întregul toți jucătorii, fiecare lecție de antrenament trebuie să fie progresivă, cu opțiunea de a regresa dacă este necesar. Dacă jucătorii nu sunt capabili să execute activitatea la un nivel convenabil, antrenorul nu trebuie să se teama să revină și să se concentreze pe factorul cheie precedent introdus. Unii jucatori sunt mai competenți decât alți și deci trebuie facută o diferențiere între acești jucători prin fixarea de obiective diferite în funcție de capacitatea individuală a fiecăruia.

Unui jucător îi este foarte ușor să execute un element tehnic și să ia o decizie fără a avea o opoziție pentru că nu există nici o presiune asupra lui. Acest succes aduce o falsă impresie a capacității lor de a performa în condiții de joc. Cel mai adesea, condițiile de joc cresc presiunea pe jucător de a performa. Aceasta va afecta acuratețea tehnicii în timpul meciului.

Pentru a provoca jucătorii cu activități realistice în timpul antrenamentelor, antrenorii trebuie să fie creativi în sarcinile pe care le dau jucătorilor pentru a-I încuraja să rezolve singuri problemele și să ia decizia potrivită. Trebuie ținut cont de următoarele sfaturi în alcătuirea activităților și întotdeauna trebuie ca jucătorii să fie conștienți de scopul antrenamentului:

• Se pun anumite condiții opoziției, în atac sau în apărare pentru ca jucătorii să fie într-o situație de luare a deciziei – prin alternarea numărului în atac/apărare, prin condiționarea a ceea ce trebuie sau nu să facă și prin acordarea unor roluri specifice.
• Folosirea unor zone de marcare sau sisteme – poziția și numărul de zone unde pot înscrie ca și modalitățile de înscriere a punctelor
• Alternăm dimensiunile suprafeței de joc pentru a maximiza oportunitățile de joc (ex: suprafață îngustă pentru a dezvolta jocul de contact).
• Permitem/nu permitem anumite elemente tehnice în anumite zone de teren (ex – trei pase în zona de mijloc/fara sut în propria jumătate, etc.)